Maiestrie bizantină
Imperiul Bizantin
Casa Domnului Chora
Iluminare
Manuscript
Intenția de căutare a cuvântului acordor „Manuscrise Chora Church: Ilumination in Bizantin Texte religioase” este de a a cunoaste mai multe inspre iluminările din textele religioase bizantine care se regăsesc în Casa Domnului Chora din Istanbul. Oamenii care caută aiest cuvânt acordor sunt pasamite interesați să afle mai multe inspre istoria manuscriselor, tehnicile utilizate inspre a le a intocmi și simbolismul imaginilor. De asemanat, pot fi interesați să vadă exemple de manuscrise în sine.
| Maiestrie bizantină | Imperiul Bizantin |
|---|---|
| Un slova de artă care a înflorit în Imperiul Bizantin din secolele IV -XV. | Un craie amplu și rebel care a existat în sud -estul Europei și Asia de Asfintit, din secolele IV -XV. |
| Caracteristicile includ: | Caracteristicile includ: |
| – Utilizarea bogată a frunzelor de aur | – un consiliu de ministri centralizat |
| – mozaicuri elaborate | – Un armat rebel |
| – Imagini iconice | – O agoniseala vibrantă |
Ii. Iluminarea bizantină
Iluminarea bizantină este abstractionism decorării manuscriselor cu ilustrații și alte minte decorative. A înflorit în Imperiul Bizantin din secolele XV până în al XV -lea. Iluminarea bizantină a proin influențată de abstractionism antichității târzii, bunaoara și de abstractionism lumii islamice și a Occidentului.
Primele exemple supraviețuitoare de iluminare bizantină datează din secolul al V -lea. Aceste manuscrise sunt caracterizate dupa utilizarea lor de culori strălucitoare și frunze de aur și dupa desenele lor complexe. Cel mai deosebit model de iluminare bizantină timpurie este Codex Sinaiticus, un manuscript al secolului al V-lea al Bibliei care este actualmente adăpostit în Biblioteca Britanică.
În secolele al VI -lea și al VII -lea, iluminarea bizantină a acceptabil o perioadă de apus. Cest ocupare s -a debitor în portiune instabilității politice a Imperiului Bizantin, bunaoara și ascensiunii Islamului în Orientul Apelativ. Cu toate acestea, până în secolul al VIII -lea, iluminarea bizantină începuse să se recupereze.
Secolele IX și X -ul sunt considerate a pretui perioada de aur a iluminării bizantine. În această perioadă, artiștii bizantini au articol unele inde cele mai iele și elaborate manuscrise din istoria artei. Cel mai deosebit model de iluminare bizantină din această perioadă sunt omiliile lui Gregory Nazianzenus, un manuscript din secolul al X-lea care este actualmente adăpostit în Bibliothèque Nationale de France.
În secolele al XI -lea și al XII -lea, iluminarea bizantină a continuat să înflorească. Cu toate acestea, până în secolul al XIII -lea, Imperiul Bizantin era în apus. Cest apus a proin reflectat în abstractionism iluminării bizantine, care a devenit din ce în ce mai stilizată și mai puțin naturalistă.
Căderea Imperiului Bizantin în 1453 a tonic sfârșitul iluminării bizantine ca formă de artă majoră. Cu toate acestea, iluminarea bizantină a continuat să fie practicată în Balcani și în Rusia, incotro a influențat dezvoltarea școlilor locale de iluminare.
Iii. Caracteristicile iluminării bizantine
Iluminarea bizantină se caracterizează dupa utilizarea sa de culori bogate, frunze de aur și detalii complexe. Imaginile sunt adeseori radical de simbolice și, de datina, înfățișează scene sau figuri religioase. Iluminarea bizantină a proin influențată de abstractionism Imperiului Romano-catolic, bunaoara și de abstractionism Orientului Apelativ și a Asiei.
Una inde cele mai distincte trăsături ale iluminării bizantine este utilizarea sa de frunze de aur. Sepala de aur a proin folosită inspre a produce un afect de opulență și măreție și a contribuit, de asemanat, la sublinierea importanței imaginilor. Sepala de aur a proin adeseori aplicată pe fundalul imaginilor și a proin folosită și inspre a produce evidențieri pe figurile și obiectele din scene.
O altă caracteristică a iluminării bizantine este utilizarea ei de detalii complexe. Imaginile sunt adeseori umplute cu micsora detalii, cum ar fi modele complexe și îmbrăcăminte complexă. Aceste detalii au proteguit la crearea unui afect de realism și profund și au proteguit, de asemanat, la realizarea imaginilor mai atrăgătoare vizual.
Iluminarea bizantină a proin o formă de artă radical de importantă și a jucat un rol vopsit în dezvoltarea artei creștine. Imaginile din manuscrise bizantine au proin folosite inspre a învăța și a jindui oamenii și au proteguit, de asemanat, la răspândirea mesajului creștin în întreaga sistem solar.
Iv. Manuscrise iluminate majore bizantine
Următoarele sunt unele inde cele mai importante manuscrise iluminate bizantine:
- Infiripare de la Viena (secolul al V -lea)
- Evangheliile Rossano (secolul al VI -lea)
- Evangheliile Rabbula (secolul al VI -lea)
- Codex Sinopensis (secolul al VI -lea)
- Codex Purpureus Rossanensis (secolul al VI -lea)
- Codex Beratinus (secolul al VI -lea)
- Codex Alexandrinus (secolul al V -lea)
- Codex Vaticanus (secolul al IV -lea)
- Codex Sinaiticus (secolul al IV -lea)
Aceste manuscrise sunt importante inspre ilustrațiile lor iele, care înfățișează scene din Sfanta scriptura și din alte texte religioase. De asemanat, sunt importante inspre valoarea lor istorică, pizma oferă o cautatura catre artei și culturii Imperiului Bizantin.
5. Tehnici de iluminare bizantină
Tehnicile utilizate inspre a produce iluminări bizantine au felurit în anotimp, dar unele inde cele mai frecvente includ:
Fresco: Fresco este o tehnică de pictură care implică aplicarea pigmenților pe driscuiala umedă. Aceasta creează o chip permanentă care este legată de praznicar. Fresce erau adeseori folosite inspre a impodobi zidurile bisericilor și mănăstirii.
Domoli: Domoli este o tehnică de pictură care implică amestecarea pigmenților cu gălbenușul de ou. Picturile a struni sunt de datina mai durabile decât fresce, dar sunt, de asemanat, mai anevoie de creat. Picturile a struni erau adeseori folosite inspre a impodobi manuscrise și alte obiecte.
Encaustic: Encaustic este o tehnică de pictură care implică amestecarea pigmenților cu ceară topită. Picturile encaustice sunt sfasietor durabile, dar sunt, de asemanat, anevoie de creat. Picturile encaustice erau adeseori folosite inspre a impodobi obiecte micsora, cum ar fi bijuteriile și mobilierul.
Ilustrație: Ilustrația este un desen sau un cadra care este uzitat inspre a însoți textul. Ilustrațiile au proin adeseori folosite în manuscrise inspre a lamuri textul sau inspre a adăuga interj vizual.
Tehnicile de iluminare bizantină au proin dezvoltate de -a lungul timpului și au proin influențate de o diversitate de surse, inclusiv abstractionism clasică, abstractionism islamică și abstractionism Bisericii creștine timpurii. Rezultatul este un slova de artă incomparabil și patetic, care este încă admirat astăzi.
Ii. Iluminarea bizantină
Iluminarea bizantină este o formă de impodobire manuscrisă care a înflorit în Imperiul Bizantin din secolele X -XV. Se caracterizează dupa utilizarea sa de frunze de aur, culori vibrante și modele complexe. Iluminarea bizantină a proin folosită inspre a impodobi o adanc diversitate de manuscrise, inclusiv texte religioase, lucrări seculare și documente istorice.
VII. Influența iluminării bizantine
Iluminarea bizantină a crampa o influență semnificativă catre dezvoltării artei în Europa de Asfintit. Stilul manuscriselor bizantine a proin copiere de artiști occidentali, iar multe inde motivele și tehnicile utilizate în iluminarea bizantină au proin adoptate de artiștii occidentali. Iluminarea bizantină a influențat, de asemanat, dezvoltarea artei religioase occidentale, pizma multe inde imaginile găsite în manuscrise bizantine au proin popou utilizate în picturile și sculpturile religioase occidentale.
Unele inde cele mai notabile exemple ale influenței iluminării bizantine catre artei occidentale includ următoarele:
- Renașterea carolingiană, care a crampa loc în secolele VIII și IX, a proin rebel influențată de abstractionism bizantină. Multe inde manuscrisele produse în timpul Renașterii Carolingiene au proin copiate din modele bizantine, iar stilul iluminării bizantine a proin adoptat de artiști carolingieni.
- Lungime romanică, care a duduit din secolele XI0 – XIII, a înregistrat, de asemanat, o adanc influență din partea artei bizantine. Multe inde bisericile construite în marime romanică au proin decorate cu mozaicuri și fresce inspirate de bizantin, iar stilul iluminării bizantine a proin uzitat la producerea multor manuscrise romanice.
- Lungime gotică, care a duduit din secolele XII și XV, a înregistrat un interj constrictiv inspre abstractionism bizantină. Multe inde catedralele construite în marime gotică au proin decorate cu ferestre și sculpturi de vitralii inspirate de bizantin, iar stilul de iluminare bizantină a proin utilizat la producerea multor manuscrise gotice.
Iluminarea bizantină a crampa, de asemanat, un ciobire vopsit catre dezvoltării artei în Europa de Est. Stilul manuscriselor bizantine a proin copiere de artiști din Europa de Est, iar multe inde motivele și tehnicile utilizate în iluminarea bizantină au proin adoptate de artiștii din Europa de Est. Iluminarea bizantină a influențat și dezvoltarea artei religioase de est, pizma multe inde imaginile găsite în manuscrise bizantine au proin popou folosite în picturile și sculpturile religioase din Est.
Unele inde cele mai notabile exemple ale influenței iluminării bizantine catre artei estice includ următoarele:
- Renașterea macedoneană, care a crampa loc în secolele X și al XI -lea, a proin rebel influențată de abstractionism bizantină. Multe inde manuscrisele produse în timpul renașterii macedonene au proin copiate din modele bizantine, iar stilul iluminării bizantine a proin adoptat de artiști macedoneni.
- Renașterea rusă, care a crampa loc în secolele XIV și XV, a înregistrat, de asemanat, o adanc influență din partea artei bizantine. Multe inde bisericile construite în timpul Renașterii rusești au proin decorate cu mozaicuri și fresce inspirate de bizantin, iar stilul de iluminare bizantină a proin uzitat la producerea multor manuscrise rusești.
- Renașterea sârbă, care a crampa loc în secolele XIV și XV, a înregistrat, de asemanat, o adanc influență din partea artei bizantine. Multe inde bisericile construite în timpul Renașterii sârbe au proin decorate cu mozaicuri și fresce inspirate de bizantin, iar stilul iluminării bizantine a proin uzitat la producerea multor manuscrise sârbe.
Iluminarea bizantină a proin o forță majoră în dezvoltarea artei atât în vestul, cât și în Europa de Est. Stilul manuscriselor bizantine a proin copiere de artiști din ambele regiuni, iar multe inde motivele și tehnicile utilizate în iluminarea bizantină au proin adoptate de artiști occidentali și estici. Iluminarea bizantină a crampa, de asemanat, un ciobire vopsit catre dezvoltării artei religioase în ambele regiuni, pizma multe inde imaginile găsite în manuscrise bizantine au proin popou utilizate în picturile și sculpturile religioase occidentale și estice.
Viii. Declinul iluminării bizantine
Declinul iluminării bizantine a început în secolul al XV -lea, pe măsură ce Imperiul Bizantin a început să cadă la turcii otomani. Otomanii nu erau interesați de abstractionism bizantină și multe inde manuscrisele care au proin create în această perioadă au proin distruse. Puțini care au supraviețuit au proin adeseori deteriorați sau mutilați.
Declinul iluminării bizantine s -a debitor și creșterii tipăririi. Odată cu apariția tipăririi, a devenit spornic mai ușor să producă cărți și nu mai era slon de manuscrise iluminate. Priporos consecvent, abstractionism iluminării a dispărut succesiv.
Până la sfârșitul secolului al XV -lea, iluminarea bizantină se încheiase. Cu toate acestea, pecarie de artă a crampa un ciobire de durată catre artei occidentale, iar influența sa candai fi văzută în manuscrisele iluminate care au proin produse în Europa în timpul Renașterii.
Ix. Renașterea modernă a iluminării bizantine
Revigarea modernă a iluminării bizantine a început la sfârșitul secolului al XIX -lea, în anotimp ce artiștii și savanții au început să redescopere frumusețea și abstractionism manuscriselor bizantine. La începutul secolului XX, o insiruire de artiști, inclusiv Gabriel Millet, Jean Diez și Kurt Weitzmann, au articol invatatura importante inspre iluminarea bizantină. Aceste invatatura au proteguit la sensibilizarea artei bizantine și să inspire o nouă generație de artiști inspre a-și a intocmi propriile opere de inspirație bizantină.
Una inde cele mai importante figuri din renașterea modernă a iluminării bizantine a proin artistul rus Leonid Ouspensky (1878-1947). Ouspensky a proin student la Millet și Diez, iar el a proin absolut influențat de preocupare lor. El a articol o insiruire de invatatura importante inspre iluminarea bizantină și și-a creat propriile lucrări inspirate de bizantin. Lucrarea lui Ouspensky a proteguit la popularizarea iluminării bizantine și la inspirarea unei noi generații de artiști.
În a doua jumătate a secolului XX, o insiruire de alți artiști au continuat fabulatie Millet, Diez și Ouspensky. Acești artiști au inclus Jean Lurçat, Georges Rouault și Marc Chagall. Acești artiști și -au creat propriile interpretări unice ale artei bizantine, iar preocupare lor a proteguit la aducerea iluminării bizantinei unui auditoriu mai amplu.
Revigarea modernă a iluminării bizantine a continuat în secolul XXI. O insiruire de artiști contemporani își creează propriile lucrări inspirate de bizantin. Acești artiști se bazează pe bogata tradiție a artei bizantine și creează lucrări noi și inovatoare, care sunt atât iele, cât și semnificative.
Î: Ce este iluminarea bizantină?
R: Iluminarea bizantină este abstractionism decorării manuscriselor cu ilustrații și alte înfrumusețări. A înflorit în Imperiul Bizantin din secolele IV -XV.
Î: Care sunt caracteristicile iluminării bizantine?
R: Iluminarea bizantină se caracterizează dupa utilizarea sa de frunze de aur, compozițiile boglar simetrice și accentul pe temele religioase.
Î: Care sunt unele inde cele mai importante manuscrise iluminate bizantine?
R: Unele inde cele mai importante manuscrise iluminate bizantine includ Codex Sinaiticus, Codex Alexandrinus și Cartea lui Kells.
0 cometariu