II. Ce este realismul?
III. Realism
IV. Diferite tipuri de realism
V. Realismul în art
VI. Realismul în literatură
VII. Realism în cinematograf
VIII. Realism în muzică
IX. Realism în filosofie
Întrebări de consuetudine
| Caracteristică | Explicaţie |
|---|---|
| Dezvoltat | Realismul este un condei de artă orisicine aseza intonatie pe detalii și acuratețe în descrierea subiectului. |
| Realism | Realismul este o poziție filozofică orisicine subliniază importanța experienței și a observației în dobândirea cunoștințelor. |
| Maiestru | Realismul este un condei de artă orisicine aseza intonatie pe utilizarea tehnicilor artistice asupra a a intocmi reprezentări realiste ale subiectului. |
| Exactitate | Realismul este un condei de artă orisicine aseza intonatie pe utilizarea unor tehnici precise asupra a a intocmi reprezentări realiste ale subiectului. |
| Fotoobiectiv | Realismul este un condei de artă orisicine aseza intonatie pe utilizarea unei lentile asupra a a intocmi reprezentări realiste ale subiectului. |
II. Ce este realismul?
Realismul este o mișcare în artă și literatură orisicine aseza intonatie pe descrierea exactă a realității, atât în ceea ce privește subiectul, cât și tehnica.
Artiștii și scriitorii realiști se străduiesc să creeze lucrări orisicine sunt adevărate, surprinzând detaliile lumii de zi cu zi într-un mod orisicine este atât exact, cât și pregnant.
Realismul a apărut în secolul al XIX-lea ca o reacție împotriva romantismului din secolul precezator.
Artiștii și scriitorii romantici erau interesați de imaterial, gigantic și inventiv.
Artiștii și scriitorii realiști, pe de altă fragment, erau interesați de veridicitate, pamantean și zilnic.
Au vrut să creeze opere de artă orisicine să reflecte lumea așa cum era de magie, nu așa cum și-au infometat să fie.
Realismul este un gura intins orisicine presa o gamă largă de stiluri și tehnici artistice.
Cu toate acestea, toate operele de artă realiste împărtășesc un melodie calificativ: crearea unei descrieri exacte și veridice a lumii.
III. Realism
Realismul este un gura intrebuintat asupra a prezenta o diversitate de mișcări artistice orisicine au apărut în secolul al XIX-lea ca reacție la romantismul dominant.
Artiștii realiști au căutat să înfățișeze lumea așa cum este, fără infrumusetare sau înfrumusețare. Erau interesați să surprindă viața de zi cu zi a oamenilor obișnuiți și descriu adeseori scene din medii urbane și industriale.
Panglica mișcare realistă majoră a proin mișcarea realistă franceză, orisicine a apărut în anii 1840. Principalele figuri ale mișcării realiste franceze au inclus Gustave Courbet, Honoré Daumier și Édouard Manet.
Mișcarea realistă franceză a proin urmată de mișcarea realistă americană, orisicine a apărut în anii 1870. Principalele figuri ale mișcării realiste americane au inclus Thomas Eakins, Winslow Homer și George Bellows.
Mișcarea realistă a avere, de corespondent, un dezbinare colorat asupra literaturii, muzicii și filmului.
În literatură, mișcarea realistă a proin asociată cu scriitori bunaoara Charles Dickens, Émile Zola și Lev Tolstoi.
În muzică, mișcarea realistă a proin asociată cu compozitori bunaoara Giuseppe Verdi, Richard Wagner și Gustav Mahler.
În cinematograf, mișcarea realistă a proin asociată cu regizori bunaoara DW Griffith, Charlie Chaplin și Serghei Eisenstein.
IV. Diferite tipuri de realism
Există multe tipuri diferite de realism, oricine cu propriile caracteristici unice. Unele inde cele mai comune tipuri de realism includ:
- Naturalism: Aiest tip de realism se concentrează pe înfățișarea lumii naturale într-un mod amplu și exact.
- Realism vorbitor: Aiest tip de realism se concentrează pe înfățișarea condițiilor sociale ale vremii, adeseori într-un mod combativ sau acrimonios.
- Realism misterios: aiest tip de realism combină imaginile realiste cu gandire fantastice, creând un consecinta de vis sau suprarealist.
- Hiperrealism: Aiest tip de realism prezenta obiectele într-un mod atât de amplu încât par a fi fotografii.
Oricare tip de realism are propriile boglar puncte tare și puncte slabe. Naturalismul, de imagine, este adeseori lăudat asupra reprezentarea sa exactă a lumii naturale, dar aorea eventual fi inculpat că este abuziv sec sau clinic. Realismul vorbitor, pe de altă fragment, este adeseori lăudat asupra capacitatea sa de a evidenția nedreptatea socială, dar aorea eventual fi inculpat că este abuziv mucenic sau scolar.
În cele din urmă, cel mai bun tip de realism asupra un osebit teatralist sau operă de artă este cel orisicine se potrivește cel mai perfect obiectivelor și viziunii artistului.
V. Realismul în art
Realismul este o mișcare în artă orisicine a apărut în secolul al XIX-lea ca răspuns la creșterea industrializării și urbanizării societății. Artiștii realiști au căutat să înfățișeze lumea din jurul lor într-o manieră realistă și obiectivă, fără infrumusetare sau romanticizare. Ei s-au comprimat adeseori pe înfățișarea vieții oamenilor obișnuiți, iar stradanie lor asupri adeseori un anunt diplomatic sau vorbitor.
Unii inde cei mai faimoși artiști realiști includ Gustave Courbet, Édouard Manet și Camille Pissarro.
Realismul a avere un dezbinare complet asupra dezvoltării artei, iar influența sa eventual fi văzută în multe mișcări artistice ulterioare, inclusiv impresionismul, postimpresionismul și cubismul.
II. Ce este realismul?
Realismul este o mișcare în artă și literatură orisicine aseza intonatie pe descrierea exactă a realității, atât în ceea ce privește subiectul, cât și tehnica. Artiștii și scriitorii realiști se străduiesc să creeze lucrări orisicine sunt adevărate, surprinzând detaliile lumii de zi cu zi într-un mod orisicine este atât exact, cât și pregnant.
Realismul a apărut ca o reacție la mișcarea romantică, orisicine a evidentiat emoția și imaginația în detrimentul realismului. Artiștii și scriitorii romantici au descris adeseori subiecte idealizate sau fantastice, în stagiune ce realiștii s-au comprimat pe înfățișarea lumii așa cum este ea de magie.
Realismul a devenit o forță majoră în artă și literatură în secolul al XIX-lea și continuă să fie o mișcare influentă și astăzi. Unii inde cei mai faimoși artiști realiști includ Gustave Courbet, Édouard Manet și Claude Monet. Unii inde cei mai faimoși scriitori realiști includ Charles Dickens, Leo Tolstoi și Émile Zola.
VII. Realism în cinematograf
Realismul în cinematograf este o mișcare orisicine a apărut la începutul secolului al XX-lea și a căutat să înfățișeze lumea într-un mod abil și fotoobiectiv.
Cineaștii orisicine au instruire în tradiția realistă au respins convențiile filmului de la Hollywood, cum ar fi decorurile artificiale, iluminatul și actoria. În inlocuire, ei au căutat să creeze filme cât mai adevărate eventual.
Unele inde cele mai faimoase exemple de filme realiste includ Vittorio De Garofitademare Hoții de biciclete (1948), a lui Roberto Rossellini Roma, Oraș Explicit (1945) și a lui Ken Loach OMS (1969).
Realismul în cinematograf a avere un dezbinare complet asupra dezvoltării cinematografiei. A dus la crearea unui nou gen de cinematograf, documentarul și a influențat, de corespondent, stradanie multor regizori mainstream.
Astăzi, realismul este încă o forță majoră în cinematograf și continuă să fie intrebuintat de regizori asupra a urmari condiția umană într-un mod abil și adevarat.
VIII. Realism în muzică
Realismul în muzică este o mișcare orisicine a apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea ca reacție la artificialitatea percepută a romantismului. Compozitori bunaoara Claude Debussy, Maurice Ravel și Igor Stravinsky au căutat să creeze o muzică mai fidelă sunetelor lumii reale și au intrebuintat adeseori armonii și ritmuri neconvenționale asupra a imbata aiest fotoobiectiv.
Realismul în muzică este adeseori în opozitie cu romantismul, orisicine a proin o mișcare dominantă în secolul al XIX-lea. Compozitori romantici bunaoara Franz Liszt, Richard Wagner și Pyotr Ilici Ceaikovski au proin interesați de a a intocmi o muzică expresivă și emoțională și au intrebuintat adeseori orchestrație luxuriantă și melodii dramatice asupra a imbata aiest fotoobiectiv.
În stagiune ce romantismul și realismul sunt adeseori văzute ca mișcări opuse, există unii compozitori orisicine au compus gandire ale ambelor stiluri în stradanie lor. Gustav Mahler, de imagine, a proin un componist romantios orisicine a proin influențat și de acordeon lui JS Bach, un componist baroc orisicine este adeseori respectat a fi un abil.
Astăzi, realismul este încă o forță majoră în acordeon contemporană. Compozitori bunaoara John Adams, Philip Glass și Steve Reich au creat cu toții lucrări muzicale orisicine sunt înrădăcinate în lumea reală și au intrebuintat o diversitate de tehnici asupra a imbata aiest fotoobiectiv.
Realismul filozofesc este punctul de aspect identic căruia lumea exterioară există autocefal de mintea noastră. Aiest ravna este în opozitie cu idealismul, orisicine susține că lumea exterioară este dependentă de suvenir.
Realismul filozofesc are o incurcatura lungă, datând din vechii filozofi greci Platon și Aristotel. Platon a susținut că lumea pe orisicine o percepem este anevoie o umbră a realității adevărate, orisicine există într-un tărâm al Formelor. Aristotel, pe de altă fragment, a susținut că lumea pe orisicine o percepem este reală, dar că nu este perfectă.
În filosofia modernă, realismul a proin apărat de filozofi bunaoara Thomas Hobbes, John Locke și David Hume. Hobbes a susținut că lumea este alcătuită din obiecte materiale orisicine există autocefal de mintea noastră. Locke a susținut că putem cunoaște lumea anevoie printru simțurile noastre, dar că lumea pe orisicine o percepem este reală. Hume a susținut că nu putem ști neadevar deasupra semintie decinde de propria noastră experiență, dar că lumea pe orisicine o trăim este reală.
Realismul filozofesc a proin controversat de filozofi bunaoara George Berkeley, Immanuel Kant și Friedrich Nietzsche. Berkeley a susținut că lumea exterioară nu este altceva decât o colecție de idei în mintea noastră. Kant a susținut că putem cunoaște lumea anevoie așa cum ni se pare, nu așa cum este ea în sine. Nietzsche a susținut că lumea este un zapaceala fără acceptie și că nu există realitatea obiectivă.
Dezbaterea inde realism și idealism este una inde cele mai antic și mai importante din intelepciune. Nu există o regim ușoară de a lamuri această discutare, iar filozofii continuă să nu fie de vorba cu cautatura la calitate realității.
Î: Ce este realismul?
R: Realismul este o mișcare de artă orisicine a apărut în secolul al XIX-lea în Europa. Se caracterizează printru concentrarea pe reprezentarea lumii reale într-un mod amplu și exact.
Î: Oricare sunt diferitele tipuri de realism?
R: Există multe tipuri diferite de realism, dar unele inde cele mai comune includ:
- Realism vorbitor: Aiest tip de realism se concentrează pe reprezentarea condițiilor sociale ale clasei muncitoare.
- Naturalism: Aiest tip de realism se concentrează pe înfățișarea lumii naturale într-un mod amplu și exact.
- Realism misterios: aiest tip de realism combină imaginile realiste cu gandire fantastice.
Î: Oricare sunt unele inde tehnicile pe orisicine artiștii le folosesc asupra a a intocmi opere de artă realiste?
R: Există multe tehnici diferite pe orisicine artiștii le folosesc asupra a a intocmi opere de artă realiste, dar unele inde cele mai comune includ:
- Observație: artiștii petrec adeseori abundent stagiune observând lumea reală asupra a cuprinde detaliile ei cu acuratete.
- Desen: artiștii folosesc adeseori desenul asupra a a intocmi schițe prevedere ale compozițiilor lor.
- Panza: artiștii folosesc panza asupra a adăuga piparca și detalii operelor lor de artă.
0 cometariu